Ust Nasad #2

Visul initial, initiatic .. a trecut ceva timp de la el, poate e deformat, poate e exact, timpul mi-a invins memoria limitata ..

Visul .. un cosmar, nu pot descrie in cuvinte, oroarea, frica, chiar si acum intru intr-o stare de agitatie, adrenalina se secreta, senzatia de neputinta, de resemnare revine. Lacrimi curg, nativ, natural .. pentru ce anume nu stiu sau nu vreau sa stiu. In fata e o cetate, un fel de cetate, ziduri inalte, atat de inalte incat par imposibil de catarat pe ele. Sub picioare, e un fel de placa de piatra care pare sa-si schimbe nuanta, rotunda, destul de mare in diametru. Are niste santuri mici sapate, cercuri concentrice, privite atent, te ametesc, se invart si nu se invart, placa pare un monobloc, cum sa se invarta?

Ce ramane de facut? E un vis nu? Sa ne bucuram de el .. curiozitate! Ce e in cetate? Nu pare sa fie o poarta in ea, hai sa vedem cum se poate intra in ea.

La cateva sute de pasi de zid se aude ceva din spate si un tremurat puternic, ca atunci cand te ia pe sira spinarii, o frica ancestrala, ce nu necesita explicatii, apare, nici nu conteaza ce e in spate, frica e paralizanta, mintea refuza sa vada ce e, corpul o asculta si alearga spre zid. Parca alergatul a fost cu viteza gandului, zidul e in fata, unghiile incearca sa sape in zid, si sar de pe degete. Durere? Frica e mai puternica, durerea nu conteaza, dare de sange, bucati de unghii si carne raman si curg de pe zid dar nu pare sa se miste nimic din el.

Resturile organice incep sa intre in zid si niste tentacule ies din zid si intra adanc in carne, tragand corpul spre zid, o gaura devine vizibila in fata. E o recunostinta durerea provocata de tentacule, e o binecuvantare, moartea pare o binecuvantare decat a ramane cu ce era in spate. Corpul trece in partea cealalta a zidului dar tentaculele nu se mai vad, se simt doar, inca sunt in carne. Incep sa sape, dar nu mai doare, de fapt nu se mai simte nimic, orbesc, cineva stinge incet lumina, incet dar sigur, totul e iarasi intunecat dar e o liniste, nimicul poate fi placut, e o senzatie de siguranta, de pace. Visul e gata, transpirat tot dar AICI, a fost doar un vis.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *