Author Archives: Trimbitas Sorin

Jurnal Botanica – Note Curs 3 Coursera – Understanding Plants – Part I: What a Plant Knows

What a plants smells – Ce miroase o planta

3.1 Introduction – Introducere

3.2 Lock and Key Mechanism of a Receptor – Mecanismul de inchidere/deschidere a  unui receptor

  • cum mirosim .. receptorii din nas pot lega diverse moleculele
  • fiecare astfel de molecula are propria forma si fiecare receptor e special pentru aceea molecula; cand molecula se ataseaza receptorului … acesta notifica creierul ca a detectat substanta
  • acesti chemoreceptori sunt parte din membrana celulei
  • fiecare receptor e specific unei SINGURE substante chimice
  • majoritatea mirosurilor nu sunt chimicale simple ci mai multe substante chimice combinate

 

3.3 Ethylene and Fruit Ripening – Etilenul si coacerea fructelor

  • etilenul se gaseste in fum (chinezii faceau fum cu tamaie, americanii cu kerosen pentru a-si coace perele/citricele)
  • plantele simt o molecula de etilen in 100 de miliaone de molecule de aer
  • toate fructele ce se coc emit etilen
  • din cauza de mai sus .. un fruct stricat le strica si pe celelalte pentru ca emite foarte mult etilen
  • coacerea fructelor in pom .. primul fruct se coace, emite etilen, vecinii sai se coc si emit si ei etilen si tot asa…
  • etilenul este un hormon

 

3.4 Mechanism of Ethylene Receptor – Mecanismul receptorului de etilendfdf

  • etilena se ocupa de procesele de imbatranire : coacerea fructelor, abscizia (caderea) frunzelor ; raspunsul plantei la ranire si la seceta; inhiba lungirea rasadurilor

3.5 Plant Communication: Example 1 – Comunicarea intre plante: Exemplul 1

  • Cum isi gaseste prada planta parazita Cuscuta? Dupa substantele volatile din frunzele de rosie.

3.6 Plant Communication: Example 2 – Comunicarea intre plante: Exemplul 2I

Un pom infectat de insecte (omizi etc) creaza un gaz volatil pentru a-si anunta vecinii de atactul insectelor

 

3.7 Inter and Intra Communication – Comunicare interna si externa

  • Plantele pot mirosi diverse substante volatile
  • Nu se stie, inca, daca raspunsul chimic e pentru comunicare interna (intre frunze/ramuri) sau externa (pentru a isi alerta vecinii)

Jurnal Botanica – Note Curs 2 Coursera – Understanding Plants – Part I: What a Plant Knows

What a plants sees – Ce vede o planta

2.1 Introduction – Introducere

  • ce inseamna vederea dpdv uman?
  • vedem doar o mica parte din spectrul electromagnetic, cea numita “spectrul vizibil”
  • avem celule fotoreceptoare, conurile si bastonasele. Conurile percep lumina rosie, albastra si verde (fiecare e un tip separat!) iar bastonasele cea alba, neagra si diferite nuante de gri.

 

 

2.2 Darwin’s Experiment – Experimentul lui Darwin

  • De unde stim ca plantele vad? Pentru ca reactioneaza la lumina (micile plantute se indreapta spre sursa de lumina si reactioneaza, schimband directia, daca sursa isi modifica pozitia).
  • Heliotropism/fototropism – miscarea plantelor ca raspuns la directia sursei de lumina
  • Plantele fac diferenta intre culori, nu se duc spre cea rosie, dar se misca spre cea albastra.

 

2.3 Light and Flowering – Lumina si inflorirea

  • Fotoperiodismul este raspunsul plantelor la schimbarea lungimii zilei.
  • Fotoperiodismul ajuta plantasa stie lungimea zilei si cand e momentul oportun sa infloreasca.
  • Plantele infloresc ca raspuns la lungimea noptii (nu a zilei)
  • Se poate manipula inflorirea in orice perioada a anului prin jocul de lumina (noapte/zi)
  • Plantele au o memorie a ultimei culori observate

 

2.4 Phytochrome: A Light-Activated Switch – Fitocromul: un intrerupator fotosensibil

  • Este activat la lumina rosie, dezactivat la lumina far-red, doar cand se face tranzitia rapida.
  • Lumina rosie = ziua a inceput
  • Lumina far-red = noaptea a inceput; planta este la umbra (lumina rosie e absorbita de celelalte plante, dar cea far-red trece prin frunze)

 

2.5 Arabidopsis Blind Mutant – Gâscariţă (Arabidopsis thaliana) – mutantul orb

  • Gascarita (Arabidopsis thaliana) e o planta-model, prima cu genomul decodificat; intregul ciclu de viata e de apx 8 saptamani.
  • WOW, de revazut oricand :))
  • scotomorfogeneză – cresterea la intuneric
  • fotomorfogeneza – cresterea la lumina
  • Fotomorfogeneza este indusa de lumina alba; albastra si rosie; far-red pe perioade mai lungi (la umbra)

 

2.6 What a Plant Sees? – Ce vede o planta?

  • Oamenii au 4 fotoreceptori (cele 3 RGB conuri si bastonasele)
  • Plantele au 13 fotoreceptori
  • Plantele au nevoie de lumina pentur hrana (fotosinteza)
  • Criptocromul e singurul comun intre animale si plane. El influenteaza ceasul biologic.

 

2.7 Molecular Biology of Plant Vision – Biologia moleculara a vederii plantelor

  • Iluminatul cu lumina albastra creaza o schimbare intr-o anumita proteina (i se adauga fosfat), proces denumit fosforilare (Phosphorylation)
  • Fosforilarea e una din metodele de comunicare intre proteine (in animale, plante, bacterii)
  • Mutantul orb din 2.6 a devenit asa din mai multe posibile mutatii : la perceptie, la transducere sau/si la raspuns. Exemplu pentru oameni: perceptie (ochi/fotoreceptori), transducere (nerv), raspuns (de la creier).
  • Raspunsul unei plante la lumina albastra maximizeaza abilitatea ei de fotosinteza

Jurnal Botanica – Plant Sensory Systems and Responses

Plant Sensory Systems and Responses

Reactiile plantelor la lumina

  • fototropism – miscarea plantelor inspre/dinspre lumina. Ex: o planta pusa pe un pervaz umbrit tinde sa se intinda dupa lumina
  • fotoreceptor – proteine specializate pentru detectia si reactia la lumina
  • fotomorfogeneza – efectul regulator al luminii in cresterea, dezvoltarea si diferentiera celulelor, tesuturilor si organelor plantei\
  • fotoperiodism – procesele regulatoare ce tin de lungimea zilei si/sau a noptii
  • Lungimile de unda ale luminii naturale ii spun plantei in ce perioada a zilei/anului este.
  • chromofor – pigment ce absoarbe lumina
  • Dezvoltarea structurala in plante este declansata de lumina rosie (625 -740 nm), far-red (extrema rosie din spectrul vizibil: 710-850 nm) si violet-albastra (400-450 nm).

Sistemul fitocrom si reactia la lumina rosie

  • Plantele folosesc un sistem fitocrom pentru a simti nivelul, intensitatea, durata si culoarea luminii ambientale pentru a-si adapta fiziologia.
  • fitocrom – o clasa de pigmenti fotosensibili ce controleaza majoritatea reactilor fotomorfogenice
  • cromofor – parte a unei molecule responsabila de culoarea ei
  • fitocromii au 2 forme convertibile  Pr (inactiva) si Pfr (activa)
    • Pr : absoarbe lumina rosie (667 nm) si e convertit direct in Pfr
    • Pfr: absoarbe lumina far-red (730 nm) si e convertita rapid in Pr
    • Intunericul poate transforma forma activa (Pfr) in cea inactiva (Pr)
    • Pfr/Pr e ca un intrerupator
    • Pfr poate activa direct alte molecule din citoplasma, sau interactiona cu nucleul unde poate activa/reprima exprimarea unei gene specifice.
    • Pllantele folosesc sistemul fitocrom pentru a se indrepta spre lumina.
    • Lumina naturala, nefiltrata contine un aport mult mai mare de lumina rosie decat far-red. Dar, din cauza absorbtiei luminii rosii, la umbra, lumina far-red este predominanta.
    • In seminte, sistemul fitocrom este folosit pentru a determina absenta sau prezenta luminii. Asta e important mai ales la semintele mici, deci cu rezerve de hrana mici. Exemplu: semintele de salata .. daca ar germina 1 cm sub sol nu ar avea putere sa atinga suprafata.
    • Seminta va germina doar in prezenta luminii (ce trece prin sol), care va provoca conversia Pr in Pfr.

 

Prea multe treceri ..

Mi-am mai revenit 🙂 Acum 2 nopti am avut zeci, poate chiar mai multe, de treceri in Ust Nasad.
Am atipit si trezit in succesiuni atat de rapide incat nu ma mai simteam o fiinta ci o masina stricata. Nu am putut sa rup ciclul, chiar daca ma miscam, 2-3 secunde erau suficiente sa-l reiau. Constiinta activa si consiliul de decizii erau paralizate, totul mergea cu incetinitorul, a fost cum imi imaginez o groapa de noroi ca cele din filme, in care incerci sa iesi dar te afunzi tot mai tare cand te misti .. tot mai tare .. tot mai tare.
In Ust Nasad totul era normal, nu am avut cum sa rup ciclul de acolo, totul era normal, problema a venit strict de aici.

Timpul nu isi lasa amprenta acolo, nu in acelasi sens de aici, dar aici a fost extrem de ciudat, o confuzie cum nu am mai avut. In acelasi timp am simtit ca sunt in trecut, in prezent si, sa nu ma hazardez chiar asa usor .. in viitor (sau mai mult ca sigur intr-un viitor imaginat/posibil). Ideile/gandurile/concepte noi erau amestecate ca niste spaghete si e greu de deslusit, ce apartine unde, cand trebuie sa fii functional in timp real aici. “Timpul” parea intr-un fel ca dincolo, desi mintea noastra, nici macar acum, dupa atata timp, nu poate recrea aceea perceptie si Nekhbet pare incapabil sa ma ajute sa pricep senzatiile de dincolo, sau poate NOI suntem incapabili sa pricepem ce incearca sa exprime. Confuz, confuzie,, ratacire, nebunie. Oare asta simt nebunii? Oare se simt in afara timpului cu mintea lor? Azi noapte a fost ok, nu am mai avut decat o trecere si visele-aberatie normale. E rau sa nu intelegi ce se intampla cu tine si sa pierzi controlul …

 

Ust Nasad #6

Taxonomie biologica.

Poate e rau termenul … ce inseamna “biologie”? Stiinta studierii organismelor vii.

Dar ce inseamna viu .. imposibilitatea disparitiei/mortii, invulnerabilitatii in anumite stari poate insemna ca esti viu? Ca esti mort? Cred ca e de fapt o alta stare .. existi si atat. Viu sau mort nu conteaza. Tot ce conteaza e ca existi. Eu sunt pentru ca sunt. E o constructie circulara .. dar e nevoie de o explicatie mai profunda? Sau insasi existenta si gandul sunt suficiente?

In Ust Nasad sunt 2 mari clase de fiinte .. cele care sunt semi-libere si cele blocate acolo.

  1. Cele “blocate” .. se recunosc pe ele insele ca aratand ca si in lumea lor originara.
  2. Cele “semi-libere” … aratam ca o singura specie indiferent de unde venim. Transformarea in cealalta specie sa face in momentul disparitiei din lumea originara. E ca o metamorfozare din crisalida in fluture. E un spectacol magic. Am vazut procesul de nenumarate ori, unul dintre cele mai frumoase lucruri de acolo. Corpul se umfla si se rotunjeste pana ajunge sferic. Incepe sa lumineze din interior si apoi invelisul se scurge ca si cum s-ar topi si ramane doar fiinta din interior. In afara de forma si nevoia de odihna (pentru a face trecerea intre lumi), nimic nu pare sa se schimbe.

 

“What’s for me?”

Ma bucur de ceva timp renovand un apartament. Ma bucur pentru ca e o oportunitate sa fii singur cu tine insuti atata timp si mintea sa fie odihnita, nedistrasa in activitati “intelectuale”.

In timp ce lucram, o melodie random de pe youtube incepuse asa “What’s for me?” .. blah blah .. si m-a lovit un trigger, la o intrebare mai adanca pe care mi-am mai pus-o dar am fost facut sa o uit .. de ce scriu aici? De ce fac asta la nivel de centru? Si mi-am dat seama ca din frica/egoism … nu vreau sa ma uit atunci cand va veni schimbarea … imi las tot felul de triggere care uneori nu au sens dar sper ca ma vor trezi la un moment dat.

In timp ce scriam aceste linii si paragraful de mai sus, am avut o cadere in vis-aberatie, mi se intampla recent parca in paralel, ca si cum ar mai fi un supervisor activ. E confuz rau de tot, e o alunecare care ma sperie. Ciclul cu somnul e iarasi pe partea descendenta, a ajuns mult mai repede aici fata de data trecuta. Azi noapte, simt ca e ceva fizic de data asta, am fost amortit .. pe orice parte stateam, in cateva minute imi amorteau ori membrele superioare, ori cele inferioare ori ambele + o slabiciune fizica incat vointa de a ma misca a fost mult mai slaba decat slabiciunea in sinea ei.

Incep sa o iau pe aratura si sa nu mai aiba noima formularile din cap .. asa ca o sa ma opresc aici cu scrisul.

Prietenii si hiperspecializarea …

Uneori ma simt prost pentru ca am inceput sa asociez persoane anumitor stari ce le traiesc.
Discutam cu un client ca amandoi am ramas fara prieteni generali (“la bine si la rau; in orice situatie”); fiecare dintre noi din cauza unei alte conjuncturi. Ce inseamna asta … pai .. .sa zicem ca o prima categorisire e:

  • prieteni de baschet
  • prieteni de detectie metale
  • prieteni comuni pe baza hobbyurilor
  • prieteni de veselie
  • prieteni de tristete
  • prieteni de disperare
  • prieteni de singuratate (nu! nu e un paradox!)
  • vecini
  • rude
  • etc

Incerc sa-mi dau seama de unde vine problema … si raspunsul e simplu .. din fatetele (mersi Ramona de termen!) mele .. din Legiunea din interiorul meu .. e atat de greu sa ai cu cineva in comun atatea parti incat sa satisfaca o majoritatea incat totul parea pierdut.

Asa a aparut hiperspecializarea prietenilor 🙂 Fiecare fateta isi are prietenii sai (unii sunt share-uiti intre mai multe fatete).