Category Archives: Jurnal

Prieteni/Amici/Viitorul trecutului prezent

Imi cer scuze voua pentru raul facut fiecarui in parte. Stiu ca pentru unii au trecut “secole” dar .. perceptia mea nu e la fel, timpul sta si uneori mai merge si in spate si in fata 🙂

Iertati-ma nu pentru mine ci pentru voi! Dati un semn si oricand va fi bine venit si cu raspunsuri la orice intrebare imi veti pune si ii stiu raspunsul.

Acum am realizat ca au trecut cei 30 de ani …. nu ca si punct initial in timp 0 ci 3. 30 + 3 = 33 …

Siguranta si frica de a te gandi la ea

Am avut ca o trezire ieri, de cand sunt singur in mine .. e pustiu, dar in acelasi timp si o oportunitate de a experimenta mai multe, de a gandi mai liber. Dar … cu toate astea parca, uneori, “depresia” apare, depresia ca noi suntem carne si doar atat pentru unii din con-pamantenii nostrii. Ce vreau sa zic e ca siguranta fizica e doar o iluzie la care nu ne gandim si pe care o luam de buna dar realitatea ne bate la tot pasul :))
Nu trebuie sa fim crispati si sa ne fie frica de asta, trebuie doar sa o constientizam si acceptam in noi. Daca pentru plata facturii X ne pregatim sa punem Y lei deoparte, de ce nu planificam, macar superficial, si momentele in care integritatea noastra fizica (iar apoi, ca o cascada cea psihica/mentala/etc) este amenintata? Daca nu te gandesti la ceva nu inseamna ca nu exista. Nu?

Jurnal Botanica – Note Curs 3 Coursera – Understanding Plants – Part I: What a Plant Knows

What a plants smells – Ce miroase o planta

3.1 Introduction – Introducere

3.2 Lock and Key Mechanism of a Receptor – Mecanismul de inchidere/deschidere a  unui receptor

  • cum mirosim .. receptorii din nas pot lega diverse moleculele
  • fiecare astfel de molecula are propria forma si fiecare receptor e special pentru aceea molecula; cand molecula se ataseaza receptorului … acesta notifica creierul ca a detectat substanta
  • acesti chemoreceptori sunt parte din membrana celulei
  • fiecare receptor e specific unei SINGURE substante chimice
  • majoritatea mirosurilor nu sunt chimicale simple ci mai multe substante chimice combinate

 

3.3 Ethylene and Fruit Ripening – Etilenul si coacerea fructelor

  • etilenul se gaseste in fum (chinezii faceau fum cu tamaie, americanii cu kerosen pentru a-si coace perele/citricele)
  • plantele simt o molecula de etilen in 100 de miliaone de molecule de aer
  • toate fructele ce se coc emit etilen
  • din cauza de mai sus .. un fruct stricat le strica si pe celelalte pentru ca emite foarte mult etilen
  • coacerea fructelor in pom .. primul fruct se coace, emite etilen, vecinii sai se coc si emit si ei etilen si tot asa…
  • etilenul este un hormon

 

3.4 Mechanism of Ethylene Receptor – Mecanismul receptorului de etilendfdf

  • etilena se ocupa de procesele de imbatranire : coacerea fructelor, abscizia (caderea) frunzelor ; raspunsul plantei la ranire si la seceta; inhiba lungirea rasadurilor

3.5 Plant Communication: Example 1 – Comunicarea intre plante: Exemplul 1

  • Cum isi gaseste prada planta parazita Cuscuta? Dupa substantele volatile din frunzele de rosie.

3.6 Plant Communication: Example 2 – Comunicarea intre plante: Exemplul 2I

Un pom infectat de insecte (omizi etc) creaza un gaz volatil pentru a-si anunta vecinii de atactul insectelor

 

3.7 Inter and Intra Communication – Comunicare interna si externa

  • Plantele pot mirosi diverse substante volatile
  • Nu se stie, inca, daca raspunsul chimic e pentru comunicare interna (intre frunze/ramuri) sau externa (pentru a isi alerta vecinii)

Jurnal Botanica – Note Curs 2 Coursera – Understanding Plants – Part I: What a Plant Knows

What a plants sees – Ce vede o planta

2.1 Introduction – Introducere

  • ce inseamna vederea dpdv uman?
  • vedem doar o mica parte din spectrul electromagnetic, cea numita “spectrul vizibil”
  • avem celule fotoreceptoare, conurile si bastonasele. Conurile percep lumina rosie, albastra si verde (fiecare e un tip separat!) iar bastonasele cea alba, neagra si diferite nuante de gri.

 

 

2.2 Darwin’s Experiment – Experimentul lui Darwin

  • De unde stim ca plantele vad? Pentru ca reactioneaza la lumina (micile plantute se indreapta spre sursa de lumina si reactioneaza, schimband directia, daca sursa isi modifica pozitia).
  • Heliotropism/fototropism – miscarea plantelor ca raspuns la directia sursei de lumina
  • Plantele fac diferenta intre culori, nu se duc spre cea rosie, dar se misca spre cea albastra.

 

2.3 Light and Flowering – Lumina si inflorirea

  • Fotoperiodismul este raspunsul plantelor la schimbarea lungimii zilei.
  • Fotoperiodismul ajuta plantasa stie lungimea zilei si cand e momentul oportun sa infloreasca.
  • Plantele infloresc ca raspuns la lungimea noptii (nu a zilei)
  • Se poate manipula inflorirea in orice perioada a anului prin jocul de lumina (noapte/zi)
  • Plantele au o memorie a ultimei culori observate

 

2.4 Phytochrome: A Light-Activated Switch – Fitocromul: un intrerupator fotosensibil

  • Este activat la lumina rosie, dezactivat la lumina far-red, doar cand se face tranzitia rapida.
  • Lumina rosie = ziua a inceput
  • Lumina far-red = noaptea a inceput; planta este la umbra (lumina rosie e absorbita de celelalte plante, dar cea far-red trece prin frunze)

 

2.5 Arabidopsis Blind Mutant – Gâscariţă (Arabidopsis thaliana) – mutantul orb

  • Gascarita (Arabidopsis thaliana) e o planta-model, prima cu genomul decodificat; intregul ciclu de viata e de apx 8 saptamani.
  • WOW, de revazut oricand :))
  • scotomorfogeneză – cresterea la intuneric
  • fotomorfogeneza – cresterea la lumina
  • Fotomorfogeneza este indusa de lumina alba; albastra si rosie; far-red pe perioade mai lungi (la umbra)

 

2.6 What a Plant Sees? – Ce vede o planta?

  • Oamenii au 4 fotoreceptori (cele 3 RGB conuri si bastonasele)
  • Plantele au 13 fotoreceptori
  • Plantele au nevoie de lumina pentur hrana (fotosinteza)
  • Criptocromul e singurul comun intre animale si plane. El influenteaza ceasul biologic.

 

2.7 Molecular Biology of Plant Vision – Biologia moleculara a vederii plantelor

  • Iluminatul cu lumina albastra creaza o schimbare intr-o anumita proteina (i se adauga fosfat), proces denumit fosforilare (Phosphorylation)
  • Fosforilarea e una din metodele de comunicare intre proteine (in animale, plante, bacterii)
  • Mutantul orb din 2.6 a devenit asa din mai multe posibile mutatii : la perceptie, la transducere sau/si la raspuns. Exemplu pentru oameni: perceptie (ochi/fotoreceptori), transducere (nerv), raspuns (de la creier).
  • Raspunsul unei plante la lumina albastra maximizeaza abilitatea ei de fotosinteza

Jurnal Botanica – Plant Sensory Systems and Responses

Plant Sensory Systems and Responses

Reactiile plantelor la lumina

  • fototropism – miscarea plantelor inspre/dinspre lumina. Ex: o planta pusa pe un pervaz umbrit tinde sa se intinda dupa lumina
  • fotoreceptor – proteine specializate pentru detectia si reactia la lumina
  • fotomorfogeneza – efectul regulator al luminii in cresterea, dezvoltarea si diferentiera celulelor, tesuturilor si organelor plantei\
  • fotoperiodism – procesele regulatoare ce tin de lungimea zilei si/sau a noptii
  • Lungimile de unda ale luminii naturale ii spun plantei in ce perioada a zilei/anului este.
  • chromofor – pigment ce absoarbe lumina
  • Dezvoltarea structurala in plante este declansata de lumina rosie (625 -740 nm), far-red (extrema rosie din spectrul vizibil: 710-850 nm) si violet-albastra (400-450 nm).

Sistemul fitocrom si reactia la lumina rosie

  • Plantele folosesc un sistem fitocrom pentru a simti nivelul, intensitatea, durata si culoarea luminii ambientale pentru a-si adapta fiziologia.
  • fitocrom – o clasa de pigmenti fotosensibili ce controleaza majoritatea reactilor fotomorfogenice
  • cromofor – parte a unei molecule responsabila de culoarea ei
  • fitocromii au 2 forme convertibile  Pr (inactiva) si Pfr (activa)
    • Pr : absoarbe lumina rosie (667 nm) si e convertit direct in Pfr
    • Pfr: absoarbe lumina far-red (730 nm) si e convertita rapid in Pr
    • Intunericul poate transforma forma activa (Pfr) in cea inactiva (Pr)
    • Pfr/Pr e ca un intrerupator
    • Pfr poate activa direct alte molecule din citoplasma, sau interactiona cu nucleul unde poate activa/reprima exprimarea unei gene specifice.
    • Pllantele folosesc sistemul fitocrom pentru a se indrepta spre lumina.
    • Lumina naturala, nefiltrata contine un aport mult mai mare de lumina rosie decat far-red. Dar, din cauza absorbtiei luminii rosii, la umbra, lumina far-red este predominanta.
    • In seminte, sistemul fitocrom este folosit pentru a determina absenta sau prezenta luminii. Asta e important mai ales la semintele mici, deci cu rezerve de hrana mici. Exemplu: semintele de salata .. daca ar germina 1 cm sub sol nu ar avea putere sa atinga suprafata.
    • Seminta va germina doar in prezenta luminii (ce trece prin sol), care va provoca conversia Pr in Pfr.