Category Archives: Stiinte cognitive

Illusory correlation / Corelatie iluzorie

Este fenomenul prin care percepem relatii/corelatii intre persoane, evenimente si/sau comportamente chiar daca aceste relatii nu exista in realitate. O falsa asociere se poate forma din cauza ca evenimentele noi sau rare ies mai usor in evidenta si din cauza asta tind sa ne capteze atentia.
Acest bias este un mod prin care stereotipurile pot aparea. Aceste stereotipuri ne pot determina sa avem asteptari pe care apoi sa le supraestimam frecventa de aparitie.

 

Bibliografie:

  1. https://en.wikipedia.org/wiki/Illusory_correlation

Authority bias / Bias-ul autoritatii

Bias-ul autoritatii este tendinta de a da mai multa importanta si credibilitate opiniei unei persoane ce pare sa aiba autoritate (chiar daca aceasta simuleaza sau nu ca o si detine).

Experimentul Milgram a confirmat existenta acestui bias. Pe scurt, acest experiment, a aratat ca sub figura autoritatii oamenii asculta ce li se ordona chiar daca ordinul in sine intra in conflict cu propria lor constiinta. Subiectii au ajuns pana in punctul in care puteau administra socuri electrice FATALE (in realitate erau simulate) unor oameni nevionati pentru ca asa li s-a cerut.

Pe baza acestui bias functioneaza majoritatea reclamelor romanesti si a publicitatii in general:
– un medic stomatolog recomanda pasta de dinti X
– un mare sportiv recomanda firma Y pentru incaltaminte
– un mecanic recomanda masina Z
Deci aveti grija cand luati o decizie ca aceasta sa nu se faca integral pe principiul acestui bias :))

Bibliografie:
1. https://en.wikipedia.org/wiki/Authority_bias
2. https://www.thestar.com.my/business/business-news/2016/07/09/dont-fall-for-the-authority-bias/
3. https://en.wikipedia.org/wiki/Milgram_experiment

Belief bias / Bias-ul credintei

Este tendinta de a judeca puterea argumentelor dupa plauzibilitatea concluzilor in loc de cat de puternic aceste argumente sustin concluzia.
Suntem mult mai susceptibili sa acceptam argumente ce sustin o concluzie care cade in sfera propriilor noastre valori, credinte, cunostiinte, respingand contra argumentele acelei concluzii.
Este unul dintre cele mai frecvente si semnificative bias-uri.

Silogismul este o forma de argumentare logica in care o concluzie este inferata de 2 premise. Este un rationament deductiv. Exemplu:

  1. Toate masinile au motor. (premisa majora)
  2. Toyota Yaris este o masina. (premisa minora)
  3. Toyota Yaris are motor. (concluzie)

si un exemplu gresit:

  1. Toate adolescentele sunt ambitioase.
  2. Adolescentele studiaza mult.
  3. Adolescentele studiaza mult pentru ca sunt ambitioase.

Majoritatea oamenilor nu recunosc silogismul gresit (exemplul 2). El poate sa fie adevarat in lumea reala dar concluzia nu este sustinuta de premise.

Bibliografie:

  1. https://en.wikipedia.org/wiki/Belief_bias

Illusory truth effect / Efectul iluzoriu al adevarului

Este tendinta de a crede ca o informatie este corecta dupa mai multe expuneri la ea.

Cand evaluam daca ceva este sau nu adevarat ne bazam pe puterea noastra de intelegere sau/si daca informatia ne este familiara (poate chiar prin expuneri repetate ce ne spune ca ar fi adevarata).

S-a observat ca familiaritatea unei idei poate trece de filtrul ratiunii si ascultarea repetata a unui mesaj poate modifica, convingerile persoanei respective.

In limba romana este chiar si o expresie: “daca iti mai repeti de multe ori o sa te crezi si tu”.

Efectul iluzoriu al adevarului joaca un rol important in campaniile electorale, publicitate, stiri si propaganda politica.

 

Bibliografie:

https://en.wikipedia.org/wiki/Illusory_truth_effect

Tip of the tongue / “Imi sta pe varful limbii”

Prescurtat ca TOT in limba engleza. Este acel fenomen cand nu ne putem aduce aminte un cuvant din memorie dar ii stim contextul (ex: e un animal, seamana cu X etc) si avem sentimentul ca ne vom aduce aminte IMEDIAT. De aici si expresia “imi sta pe limba”.

Cand se intampla, de multe ori ne putem aminti vag date despre el: prima litera, cuvinte asemanatoare (chiar sinonime) ca inteles sau fonetic. Apare frustrarea in incercarea de a-l aminti dar aceasta se termina cand ni se zice sau ni-l amintim noi insine.

Mecanismele acestui fenomen sunt inca neintelese asa ca teorii sunt destule 🙂 Cele mai populare 2 sunt:
– accesul direct = memoria nu este suficient de puternica pentru a ne aduce aminte complet, dar este indeajuns de puternica pentru a ne crea aceasta stare de amintire partiala
– vedere inferentiala (un nou cuvant invatat azi, inseamna deductibila) = pretinde ca fenomenul nu este bazat pe date inaccesibile ci pe incercarea de a deduce cuvantul pe baza unor idei/indicii (“cal” e TOT, gandim: mai .. e animal, 4 picioare, e cat o vaca, dar nu e vaca, e folosit la tras carute, in lupta se numeste cavalerie .. ahh e “cal”, mission solved :))

Eu, asa cum ma constientizez pe mine insumi, tind sa dau dreptate celei de a doua teorii :))

TOT apare mai frecvent odata cu inaintarea in varsta.

 

Bibliografie:
1. https://en.wikipedia.org/wiki/Tip_of_the_tongue

Spacing effect / Efectul de spatiere a invatarii

Este fenomentul prin care procesul de invatare este mai eficient cand se desfasoara pe o perioada mai lunga de timp, in detrimentul unei invatari intr-o singura sedinta. Din acest motiv invatarea e mai eficienta pe bucati mici si dese decat condensata/intesiva ca si timp.

Trebuie luat in considerare faptul ca o invatare intensiva (ex: invatatul in noaptea de dinaintea examenului) este mai eficienta pentru memoria pe termen scurt (memoria de lucru),  dar pentru memorarea pe termen lung invatarea spatiata este clar mai eficienta. Totul depinde de obiectivele dorite 🙂

Aplicatii practice:
1) Reclame
2) Educatie – orarul in sinea lui, saptamana asta lectia 1, saptamana viitoare lectia 2 etc

 

Bibliografie:
https://en.wikipedia.org/wiki/Spacing_effect

 

Bias-ul – ce e?

Bias-ul este o partinire nedreapta care poate fi atat pozitiva cat si negativa asupra unei idei/persoane.
El se poate invata in contextele social-culturale.

Exemple din diferite domenii:

  1. e tigan/rom deci fura
  2. e rus deci bea
  3. am intrebat 10 insi (in fata unei crasme) daca beau bere, 9 au zis ca da .. 90% din populatie bea bere
  4. eu sunt mai prost decat ceilalti cand e vorba de matematica
  5. greseala mea e mai mica pentru ca eu nu am stiut ca se va intampla asa